“Acorduri lirice românești” și nu oricum sau oriunde: în buricul Romei, într-o galerie de artă( Medina Roma Arte), pe acordurile viorii lui Andrei Paiu( elev la Conservatorul din Torino), într-o după-amiază de octombrie sub semnul toamnei romane au fost prezentate publicului nu una, nu două ci patru cărți de care ne-au vorbit poeții Mărioara Vișan, Lidia Popa, Giuseppe Tacconelli și Valeriu Dg Barbu.
Am stat la “Taifas cu prietenii”( o colecție de interviuri semnate Rodica Rodean)…am luat “Lecția de abis”( Daniel Corbu), ca mai apoi să culegem “Diamante”( Mărioara Vișan) și cine știe dacă “Acorduri(le) lirice românești” nu au încântat chiar și trecatorii sporadici din fața Galeriei de artă?!
Proiectul “Toamnă Româno-Italiană” este o manifestare culturală ajunsă la cea de-a IVa ediție și își dorește unirea prin cuvânt a scriitorilor români din afara granițelor țării. Asociația Culturală Universul Prieteniei cu sediul în Iași -președinte Rodica Rodean și-a dorit să fie liantul dintre țară și fii săi “rătăcitori”. Anul acesta a reușit să strângă laolaltă 33 de români inițiați în ale scrisului ( debutanți sau consacrați) și să dea naștere unei antologii de poezie bilingvă.
Dis de dimineață, într-o discuție cu fiul meu cel mic prin care încercam să îl conving de necesitatea prezenței lui la acest eveniment m-a întrebat:”ce este aceea o antologie?”
“O antologie este o carte unde mai multe persoane au colaborat scriind câte ceva” , îi spun, încercând să dau o definiție cât mai pe înțelesul unui copil de 11ani.
” Ca o Biblie?” a venit așa, pe neașteptate răspunsul lui, lăsându-mi mută uimirea!
“Da copile! Antologia este ca o Biblie, iar noi, ca buni creștini trebuie să credem în Cuvânt și în puterea acestui!
Și poezia se naște cuvânt după cuvânt din adâncul sufletului, șlefuite cu ajutorul unei bucăți de glass-papier de gânduri.. pentru a fi dăruite publicului cititor în forma cea mai profundă: cântecul inimii!”
Astăzi ne lipsește cu adevărat literatura de calitate și Cititorul. Sute, poate mii de cărți tipărite zac prăfuite pe rafturile unor librării sau prin biblioteci cu iz de mucegai.
O carte nu se scrie singură, se scrie în singurătatea gândurilor. Totodată nici nu se citește de una singură…are nevoie de un prieten care să o răsfoiască și căruia, ea, cartea să îi rămână agățată de suflet.
Când ești departe de pământul natal sufletul îți vorbește uneori prin cuvinte…și atunci, de teama de a nu le pierde, le așterni pe hârtie! Și cum altfel pot deveni mai prețioase? Dăruindu-le tuturor celor ce vorbesc aceeași limbă, Dar neprețuit îmbrăcat în Dor!
Felicitări tuturor celor ce au făcut posibilă apariția acestui volum!
Esențe(Lăcrămioara Maricica Niță)
Trăiesc în umbra Cuvântului, cu
fiecare literă ce îmi călăuzeşte pasul…fiecare cratimă fiindu-mi punte între trecut şi viitor .
Simt aroma amintirilor, cu fiecare respir ce îmi umple plămânul …străbătându-mi trupul până la cea mai îndepărtată alveolă .
Fiecare inşiruire de cuvinte sunt cărările vieții…un destin , o poveste, dulce cântare divină.
Cred în puterea dragostei ce mistuie cu flacăra sa inima, trupul şi mintea în egală măsură.
Râuri de tuş curg peste pagini şubrede , lăsând în urma lor întipărite pentru eternitate speranțele deşarte , iubiri neîmpărtăşite, vise mărețe …
O lacrimă fugară cade fără ecou , într-o eşuată evadare a unui dor lăuntric, pătrunzător de dureros , mistuitor, dar în acelaşi timp eliberator!
https://www.facebook.com/Asociatia-Universul-Prieteniei-222733877858077/
https://www.facebook.com/cenaclulroma/
20 octombrie 2019
© Lăcrămioara Maricica Niță
