Vara asta vreau să mă îndrăgostesc de oamenii frumoși din viața mea! Și nu oricum sau de orișicine…
Vreau să iubesc românii mei frumoși, românii mei care pun umărul la construirea imaginii frumoase a unei Românii respectate în afara țării!
Cine sunt ei?
Se spune că suntem circa 1,5 milioane de români doar în Italia…se spune că la Roma am fi circa 100 mii…se spune…pff, ce ne interesează ce spune gura lumii?!? Noi suntem mulți dar când este necesar să dovedim unitatea ne răspândim care și pe unde putem…așa, ca potârnichile!
Dar nu! nu ne ascundem și gata! Nu..nu! Că doar nu ne place să stăm pitiți la umbră! Nouă ne place să lătrăm la lume din siguranța pe care ne-o oferă internetul..așa, precum câinii latră după zăbrelele gardului știind că nu îi poate ajunge bățul!
Hait! Că doar nu oi iubi acest gen de oameni? Eu vreau să mă îndrăgostesc de cei ce cunosc munca de voluntar prin spitale, de cei ce își pun sufletul în cuvinte, de cei ce dau valoare talentului lor înnăscut sau școlit ani de zile prin școli și colegii străine( unde, fie vorba între noi, nu este ușor să îți câștigi respectul)! Vreau să împart dragostea cu românii mei care și-au lăsat familia în țară și plătesc cu sudoare fiecare bănuț trimis lor.
De bârfitori, de profitori și de analiști “feibuciștii” nu pot și nu vreau să mă îndrăgostesc!
Să vă spun o poveste adevărată, o poveste a zilelor noastre? O spun și fără să vreți!
De o lună ( circa) s-a publicizat pe pagina oficială a Ambasadei României în Italia un eveniment cultural, de promovare a filmului românesc peste hotare. Nu puține au fost redistribuirea comunicatului cu privire la acest eveniment.
Pe 12 august, într-o locație deosebită aflată pe malul râului Tevere (Roma) a avut loc proiecția a două filme românești: ” Un pas în spatele Serafinilor” și “Inimă albastră”… două filme semnate de regizori români, tineri și talentați, două filme pluripremiate la diverse gale ale filmului!
Și acum întrebați-mă câți români au fost prezenți? Vă răspund eu: nici 10!
10 români din cei o sută de mii (circa) ce trăiesc la Roma!
Nu pretind prezența celor ce locuiesc în localitățile limitrofe, dată fiind ora târzie de difuzare! Nu pretind prezența doamnelor ce lucrează la fix( 24 din 24 asistență la domiciliu) …nu pretind prezența acelora care au plecat în țară pentru ași vedea familiile… însă nu pot crede că din cei o sută de mii doar 10 au știut sau au putut participa la un eveniment cultural de promovare a României!
Și cât ne mai place să ne batem cu pumnii în piept și să scuipăm “naționalism”-ul ce trăiește în noi! Un patriotism/parazit ce se face simțit doar când ne convine!
Nu mai departe, un domn ce se autointitulează “școlit la Universitatea vieții” și-a permis să scuipe venin și să pretindă ” să îi fie rușine” regizoarei filmului “Inimă albastră” pentru că își face reclamă pe spatele “diasporei”! Problema este că domnișoara în cauză este “Diaspora” și o reprezintă cu onoare prin cariera de scenarist și regizor, o carieră formată prin sacrificiul printre străini!
Trebuie să specific însă că, domnul în cauză nu a văzut filmul când a fost prezentat la Academia de România și nici la Isola del mondo-Isola del Cinema .
Poate dacă se dădeau mici și bere ne onora cu prezența dumnealui! Și ca el, mulți alții!
Mă gândesc deja cu disperarea celui ce vrea să iubească dar nu are cui dărui!
Puțini sunt cei dispuși să dedice din timpul lor evenimentelor dedicate culturii românești, căci România merită să fie promovată…și nu oricum! România are oameni de valoare chiar și în afara granițelor țării: știință, cultură, studenți, artă (în forme diferite de prezentare), sport, toate acestea contribuind la formarea unui tezaur românesc fără egal!
