Gellu Naum, scriitorul căruia i-l datorăm pe Apolodor

Gellu Naum este unul dintre cei mai îndrăgiți autori români de literatură pentru copii. S-a născut la 1 august 1915 și a murit la 29 septembrie 2001. A fost poet, prozator și dramaturg, fiind considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

Tatăl sau a fost poetul Andrei Naum, care a murit în timpul luptelor de la Mărășești din timpul primului război mondial.

A studiat filosofia la București (1933-1937), apoi merge la Paris pentru aprofundarea studiilor. Se remarcă pentru curentul suprarealist pe care îl susține, mai cu seamă după crearea grupului suprarealist in 1941, format din Naum și alți oameni de cultură români: Gherasim Luca, Dolfi Trost, Virgil Teodorescu și Paul Păun.

Se reîntoarece în țară unde regimul comunist nu îi permite propagarea acestor idei și se apropie de literatura pentru copii.

În anii ’50 și ’60, publică mai multe cărți de literatură pentru copii (precum mult apreciata Carte cu Apolodor), scrie, pe ascuns, poeme suprarealiste (de exemplu, poemul din 1958 Heraclit). Traduce mult din autorii René Char, Denis Diderot, Samuel Beckett, Stendhal, Franz Kafka, Julien Gracq etc.

Odată cu perioada destinderii regimului, pubică poeziile de sertar în 1968, cu volumul Athanor. Cu acest volum și cu următoarele (Copacul-animal, Tatăl meu obosit etc.), dar stârnește reacția printre critici, începând, pe de altă parte, să fie recunoscut ca un scriitor important abia după publicarea romanului Zenobia (1985). În numai câțiva ani, apar numeroase ediții traduse din poemele lui Gellu Naum. De asemenea, el este invitat să țină lecturi publice în Germania, Franța, Olanda și Elveția.

A obținut Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România pentru întreaga activitate literară, 1986; Premiul european de poezie, Münster, 1999; The American Romanian Academy Arts Award, 2002 ș.a.).

Literatură pentru copii

Așa-i Sanda, București, 1956

Kicsi Sari, București, 1956

Cel mai mare Gulliver, București, 1958

Cartea cu Apolodor, București, 1959 (desene de Jules Perahim)

Das Buch von Apolodor (Cartea lui Apolodor), Editura Tineretului, București, 1963 (tradusă în germană de Franz Johannes Bulhardt)

A doua carte cu Apolodor, București, 1964

Cartea cu Apolodor, Editura Ion Creangă, București, 1975

Cărțile cu Apolodor, Editura Ion Creangă, București, 1979

Amedeu, cel mai cumsecade leu, poezii, Editura Ion Creangă, București, 1988 (desene de N. Nobilescu)

Apolodor, un mic pinguin călător, poezii, Editura Ion Creangă, București, 1988 (desene de N. Nobilescu). (Sursă: Wikipedia)

 

“Apolodor-Un pinguin calator” de Gellu Naum

Sursa: www.literaturacopii.ro